Redescoperă România : Turul Moldovei

A.Dragos    Evenimente, România, pas cu pas    

În urmă cu două săptămâni Bobby Voicu prezenta primele detalii despre acest nou proiect ce se anunţa a fi foarte interesant. Acest nou proiect supunea o serie de călătorii în principalele zone ale ţării realizate cu scopul de a aduce şi locurile frumoase existente în România în cadrul destinaţiilor de vacanţă ale turiştilor autohtoni.

România este o ţară foarte frumoasă care este însă puţin cunoscută de cei ce o locuiesc. În fiecare judeţ, în fiecare zonă există foarte multe obiective turistice ce merită exploatate şi cunoscute, chiar dacă locuieşti lângă ele.

Ideea aceasta a fost una dintre cele ce a stat la baza proiectului şi cea care a oferit tuturor posibilitatea de a descoperi prin intermediul acestor “recenzii” ale călătoriilor că şi în România se poate petrece o vacanţă la fel de frumoasă ca în orice altă ţară.

Corina Georgescu a fost şi ea prezentă în cea dintâia călătorie din cadrul proiectului Redescoperă România, având astfel ocazia să afle lucruri noi şi să cunoască zone absolut mirifice ale ţării. Relatările sale de pe BlogDeTurism.ro sunt cu siguranţă nişte mărturii veridice ce pot fi luate în considerare de orice persoană dornică să descopere la rândul ei obiective turistice foarte atractive ale României.

Corina Gerogescu – BlogDeTurism.ro :

Redescoperă România – Prima zi :

Iată că scriu și eu despre “Redescoperă România” la 3 zile după începerea evenimentului. Nu este ca și cum nu mi-aș fi dorit să scriu pentru că mi-am dorit ca nebuna, însă așa cum spuneam și pe twitter, se pare că internetul mi-a fost vrăjmaș în aceste zile.

Destul cu poveștile mele despre sevrajul de internet și să vă povestesc de primele 3 zile de viață ale proiectului “Redescoperă România” inițiat de PETROM și Bobby Voicu. Trebuie să subliniez din start că noi (Nebuloasa, Adrian și cu mine) suntem cobaii acestui proiect, pe noi se fac experimente de anduranță a omului de rând față de traseele din România. Recunoaștem că suntem obosiți, dar mergem mai departe. Și cum să nu mergi mai departe când sunt atâtea de văzut?

Excursia noastră #prinRomânia a început sâmbătă, 26 iunie la ora 8 dimineață. Nu mai trebuie să povestesc ce greu ne-a fost tuturor să ne trezim, dar trebuia pentru a putea vedea cât mai multe.

Primul obiectiv vizitat Vulcanii Noroioși, care de data aceasta erau cu adevărat noroioși. Toată zonaPâclelor Mari era o mare de noroi, iar undeva sus se găseau și vulcanii noroioși. Pentru un om care i-a văzut prima oară în copilărie și de atunci nu i-a mai văzut, imaginea vulcanilor era dezamăgitoare. O mare de noroi în care bolboroseau două gropi. Însă văzând alte imagini ale vulcanilor și folosindu-mă de amintirile mele, îmi dau seama că sunt o priveliște extraterestră în perioadele în care terenul este uscat.

După ce ne-am chinuit să ne curățăm încălțările de noroi, am pornit spre Focurile Vii de la Andreiașul de Jos, cu o scurtă oprire pentru a fotografia niște cai care pășteau fără nicio grijă pe malul râului plin de noroi de la indundațiile ce au loc chiar acum în zona Moldovei.

A urmat o pauză de masă în Focșaniul natal al Andrei Zaharia ce ne-a dus primul restaurant din România pe care l-am văzut mândrindu-se că este “Since 1972″ (sper că n-am greșit data). Vorbesc despreRestaurantul Intim, care este chiar la intrarea unui parc al Focșaniului și care chiar merită să fie trecut pe lista locurilor pe care merită să le vezi în Focșani.

Am plecat din Focșani pe direcția Piatra Neamț cu oprire programată la Conacul Crupenschi. Adi, colegul nostru de călătorie și șoferul în acea zi, e mare iubitor de conace și a vrut neapărat să îl vedem și fotografiem. Frumos locul și trist sentimentul pe care ți-l lasă după ce îl vezi. O asemenea clădire ar putea fi transformată atât de frumos și dată în folosință pentru comunitate, iar noi o lăsăm în paragină așteptând momentul în care se va prăbuși pentru a-i putea fi folosite cărămizile la construcțiile din sat.

Orașul care ne-a găzduit timp de două nopți – Piatra Neamț – m-a impresionat prin felul în care se prezenta. Curat, elegant, cu bulevarde largi și cu Pietricica sus, se poate încadra în topul listei cu orașe unde mă pot muta la bătrânețe. Dacă punem la calcul și aerul curat și prezența telegondolei, putem zice lejer că Piatra Neamț este un oraș potrivit în cazul în care nu mai suporți mizeria din capitală.
Pe lângă toate cele spuse mai sus, în Piatra Neamț am găsit un restaurant care ar putea da lectii multor restaurante din București. Restaurantul Noir m-a impresionat cu menu-ul, dar mai ales prin calitatea serviciilor. Unde mai pui că doi dintre ospătari erau și frumoși foc!

Prima zi a fost obositoare și poate că am fi putut vedea și mai multe, dar chiar și așa a fost dificil și . Mintea mea este suprasaturată deja de numărul de câmpuri verzi și de dealuri brăzdate de garduri pe care l-am văzut. Zilele astea m-am tratat cu verde, verde de câmpuri românești.
Au mai scris: Nebuloasa, Adrian și Bobby. Tot la cei trei se găsesc fotografi frumoase.

Redescoperă România – A doua zi :

Până la urmă se pare că scriu despre cea de-a doua zi în timp ce ne îndreptăm spre orașul Baia, în cea de-a patra zi a turului. Bloggerului îi șade cu drumul și dacă suntem fani mobilitate să fim mobili, zic.
Așadar vă prezentăm:

După o trezire chinuită pe data de 27 iunie, prima oprire a fost la Cheile Bicazului, unde stâncile ne apărau de ploaie. Am stat 10 minute pentru fotografiat și am fugit spre Palatul Cnejilor cu o oprire pentru niște fotografii ale unor câmpuri verzi si frumoase. Zilele acestea am făcut multe pauze de fotografiat, doar pentru că am avut ce să fotografiem, în ciuda norilor care s-au integrat în gașcă din prima zi. Spre exemplu, în comuna Corbu am aflat căsuța piticilor.

Palatul Cnejilor este o ruină care adăpostește o biserică renovată, trebuia să spun asta pentru că am impresia că se acordă prea multă atenție lăcașurilor de cult și prea puțină altor obiective turistice.

Următorul punct trecut pe lista locurilor de vizitat a fost Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină unde am fost întâmpinați cu alai.Tot aici i-am cunoscut pe zimbrii și am aflat că zimbroaica se mai numește și vacă.

De la rezervație am plecat spre Târgu Neamț să mâncăm la poalele Cetății Neamțului si să o vizităm.
Dacă Restaurantul “La Cetate” nu m-a dat pe spate, în schimb Cetatea Neamțului mi s-a părut un punct turistic pe care orice român trebuie să-l viziteze. Este o bucată din istoria României care merită să fie cunoscută, chiar dacă mulți spun că procesul de recondiționare nu a respectat toate normele.

După ora de fitness de care am avut parte la urcarea și coborârea pantei spre Cetate, ne-am urcat repede în mașini pentru a pleca spre Mănăstirea Neamț. Trebuie să recunosc că mănăstirile României merită să fie vizitate, fie că sunteți sau nu religioși. Mănăstirea Neamț, ne-a intâmpinat cu un călugăr ce se trăgea din Maramureș și ne-a luat la întrebări cine suntem și ce facem. La final ne-a rugat să salutăm Maramureșul pentru el. Am să le reamintesc eu celor care vor pleca în Maramureș să îi îndeplinească dorința. Tot acest călugăr ne-a explicat de ce catapeteasma originală, aflată în muzeul mănăstirii arăta așa bizar.

De fapt acele foițe sunt îmbibate cu o substanță care ucide cariile care s-au apucat să atace catapeteasma.

După Mănăstirea Neamț a urmat Mănăstirea Agapia. Uriașă este diferența între o mănăstire de călugări și una de măicuțe.

Ultima mănăstire pe care am vizitat-o în cea de-a doua zi a călătoriei a fost Mănăstirea Văratec, tot o mănăstire de măicuțe.

După toată această plimbare ne-am decis să plecăm spre Lacul Cuiejdel, dar prietena noastră Dna Vreme a distrus singurul drum până la lac, ne0-a fost teamă să ne punem cu ea și eu zic că e mai bine.

Așa cum era de așteptat, când am ajuns la hotel eram rupți de oboseală și un pic supărați că nu am putut vedea Cuiejdelul.

Cum spuneam și în articolul precedent, fotografii mai frumoase găsiți la colegii mei de drum: Nebuloasa,Bobby și Adi.

Redescoperă România - A treia zi :

A treia zi ne-a trezit cu o răpăială puternică despre care credeam că ne va împiedica să călătorim mai departe spre Suceava. Spre norocul nostru până ne-am luat micul dejun ploaia s-a oprit și ne-am putut duce liniștiți bagajele în mașină fără să fim udați, noi sau bagajele noastre.

După ce ne-am luat la revedere de la Piatra Neamț, oraș care m-a impresionat prin frumusețea și curățenia sa, am plecat spre barajul Bicaz.

Am ajuns la Barajul Bicaz exact când se deversa și am văzut cascada. Rămâi cu un sentiment interesant când îți dai seama că acel baraj este făcut de om și acționat tot de acesta. Complet separat de sentimentul de mândrie lăsat de baraj, rămâi cu un gust amar când vezi strâns gunoiul de partea cealaltă a barajului, pe lacul de acumulare.

Ziua a treia a fost dedicată mănăstirilor și unuia dintre cele mai frumoase trasee pe care am avut ocazia să le văd. Mă refer la drumul dinspre Piatra Neamț către Suceava cu trecere prin Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Frumusețea traseului DN17 m-a făcut să o invidiez pe Roxana care ne-a însoțit cu motocicletă, cred că priveliștea pe care ea o avea nu poate fi egalată.

Am dejunat la Restaurantul Bucovina, unde ciorba rădăuțeană își merita numele, iar gogoșarii murați umpluți cu ciuperci aproape ma convinseseră să mă mut în Câmpulung Moldovenesc.

De acolo am pornit spre Suceava și Mănăstirile Moldovița și Sucevița. Pe care le-am văzut pe fundalul unui cer plumburiu. Ploaia se apropia de noi, iar până la urmă ne-a prins și nu am mai avut cum să ajungem și la Putna.

Acel frumos traseu a fost urățit de ploile ce au inundat Moldova zile trecute, pentru că ar fi fost genul de traseu pe care am fi putut să-l documentăm cu sute de fotografii, dar nu ne-am putut opri în ploaie.

Tot pe drumul acesta mi-am dat seama că Roxana Farca este una dintre femeile care merită respectul nostru al tuturor. A mers cu motorul pe drumul acela, pe o ploaie care a inundat și rupt drumuri. Și toate acestea cu zâmbetul pe buze, pe când noi, cei din mașină eram îngrijorați și voiam să ne oprim. Pentru asta eu îi acord nota 10!

Când am ajuns în Suceava nebunia trecuse și ne-am cazat la Hotelul Continental Suceava. Despre acest hotel voi scrie un articol separat în care voi explica cât de ușor se poate scrie un articol, mai ales dacă ai parte de niște situații neplăcute coroborate cu un design comunist.

Articole mai frumoase decât acesta și cu fotografii mai frumoase găsiți la Adi, Nebuloasa și Bobby.

Redescoperă România - A patra zi :

Ziua a patra a început cu wake-up call-ul din recepţia Hotelului Continental. Nici acum nu ştiu sigur dacă am spus vreo prostie când m-am trezit, pentru că multe dintre detaliile acestei excursii sunt în ceaţă pentru mine. Este obositor să vezi multe obiective turistice, vă spun! Una este să stai la hotel şi să leneveşti şi cu totul alta să “alergi” pe drumuri după punctele de interes turistic. După un mic dejun pe terasa Hotelului Continental Suceava, puţin conectată la internet, ne-am pregătit de plecare.

Prima oprire pe lângă Suceava a fost la Cetatea de Scaun a Sucevei. Comparată cu Cetatea Neamţului, arată ca o grămadă de pietre.

Ne-am întors la Hotelul Continental, ne-am făcut check-outul şi am pornit spre Iaşi. Prima oprire de pe drum: ruinele Bisericii Sf Fecioară din Baia. Aici am întâlnit nişte copii pe biciclete care nu aeau nici cea mai vagă idee despre ce e vorba. Mai avem de lucrat la educaţia copiilor noştri, cred.

Următoarea oprire a fost la Iaşi unde ne-am cazat la Hotelul Moldova şi am plecat spre restaurantul Bolta Rece să mâncăm moldoveneşte.
Aici am avut parte de un ospătar foarte amuzant, care a ţinut morţiş să ne povestească despre otita lui.

Aici ni s-a alăturat unul dintre oamenii mei favoriţi din onlineul românesc (încep să reduc drastic numărul pentru că se pare că am fost prea generoasă, dar asta-i deja altă poveste), vorbesc despre Daniel Damian. El ne-a fost ghid în Iaşi.
Am văzut şi fotografiat: Muzeul Unirii şi expoziţia de modă, Râpa Galbenă, Dealul Copoului, Parcul Copoului, Teiul lui Eminescu.

După atâtea plimbări am încheiat ziua în Dublin Pub cu nişte “meri” nefiltrate şi wireless!
Dar despre ziua a patra au scris mai frumos, mai cursiv şi mai repede Nebuloasa şi Adi.

Redescoperă România - A cincea zi :

Ziua a cincea şi ultima a turului Moldovei a început tot la o oră inumană, adică la 7 şi jumătate dimineaţa. După un mic dejun săţios la Hotelul Moldova, unde am mâncat nişte chifle superbe ne-am “îmbarcat” în maşini şi am pornit spre Bucureşti pe traseul: Iaşi – Vaslui – Foşani – Bucureşti.

Pe drumul spre Vaslui am trecut pe lângă Hanul Trei Sarmale care a fost închis şi ne-am oprit la Plopii fără Soţ pentru o fotografie.

În articolele în care am povestit această călătorie prin România am subliniat de fiecare dată ce m-a impresionat cel mai mult în acea zi. Astfel în prima zi m-a impresionat Piatra Neamţ, în a doua zi Căsuţa Piciticilor, în ziua a treia norii, în ziua a patra ruinele Bisericii Sf Fecioară, iar în cea de-a cincea zi m-a impresionat Conacul Rosetti – Solescu, din satul Soleşti. Această clădire nu merita tratamentul pe care i l-au oferit sătenii. A fost jefuită de tot ce se putea lua, iar ce nu au putut lua a fost distrus. Nu pot să nu fiu de acord cu ceea ce spune Adi Mihălţianu, chiar dacă sună uşor patetic.

Cu gustul amar lăsat de nepăsarea românească am pornit spre Vaslui, cu o oprire la Podul Înalt pentru a urca spre statuia lui Ştefan cel Mare.

În fugă am văzut şi oraşul Vaslui, unde ghid ne-a fost tocmai Bobby Voicu care ne-a plimbat prin Parcul Copou şi centrul oraşului.

De aici am plecat spre Focşani, unde iar am dejunat la Restaurantul Intim (since 1972).

Vreau să închei povestea celor 5 zile #prin romania într-o notă personală. Mă bucur că am participat la această excursie de test din programul Redescoperă România. M-am bucurat că am avut nişte colegi de călatorie minunaţi: Bobby Voicu, Nebuloasa, Adrian Mihălţianu, Roxana Farca (LMA din nou!), Ana Bulgăr şiMugur Pătraşcu, aceşti oameni m-au făcut să regret că excursia noastră nu a durat mai mult, în ciuda oboselii. Vă mulţumesc tuturor.

Mulţumesc frumos Corinei Georgescu pentru texte şi fotografii !

Te-ar mai putea interesa şi:

• Cetatea Neamţului, istorie şi onoare
• Ghid de fotografie: Filtrele foto
• SMURD – Salvatorii din cer
• Fotografia de produs: Ceas Dandy
• Ghid de fotografie: Crepuscul

Dacă ţi-a plăcut acest articol trimite-l mai departe!