Ghid de fotografie: Obiectivele

A.Dragos    Ghid fotografic    

Obiectivele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale unui (D)SLR, ajutând astfel la creearea unei imagini clare pe senzorul aparatului de fotografiat. Obiectivele, datorită compoziţiei lor (lentile pentru scăderea dispersiei, lentile pentru reducerea aberaţiilor cromatice, lentile pentru a apropia, etc.) sunt de foarte multe feluri, caracterizând fiecare câte un gen de fotografie.

Pentru a înţelege şi a cunoaşte principiul după care sunt creeate obiectivele voi prezenta pe scurt modul în care acestea funcţionează. Lentilele unui obiectiv se folosesc de fenomentul de refracţie pentru a aduce o imagine clară, pe senzorul aparatului de fotografiat. Raza de lumină ce trece prin obiectiv parcurge un drum lung până la senzor, fiind reflectată de mai ulte ori în interiorul obiectivului.

Astfel, în tot acest drum al razei aceasta suferă diferite corecţii specifice lentilelor. Fie că este micşorată, fie că este mărită, fie că sunt reduse reflexiile solare sau alte astfel de detalii, raza de lumină este cea care dă naştere imaginii de pe senzorul aparatului de fotografiat.

Datorită tipului de lentile ce modifică intensitatea şi calitatea razei de lumină,  în cadrul ghidului voi prezenta tipurile de obiective specifice fiecărui gen fotografic.

• Obiectivele prime (portrete)
• Teleobiectivele (portrete, evenimente sportive, wildlife)
• Obiectivele wide-angle, ulta-wide-angle şi fisheye (peisaje, fotografii de interior)
• Obiectivele macro (macrofotografiere)
• Obiectivele all-around (peisaje, wild-life, portrete, etc.)
• Obiectivele tilt&shift (corecţia perspectivei, simularea miniaturii)

1. Obiectivele prime:

Obiectivele prime sunt definite în primul rând de o calitate superioară celoralalte tipuri de obiective şi de o focală fixă (zoom fix). Calitatea superioară a obiectivelor prime este asigurată de numărul redus de lentile şi de atenţia cu care sunt lucrate.

Faptul că aceste obiective au o focală fixă elimină producătorilor problema aberaţiilor cromatice şi distorsiunile apărute la obiectivele cu focală variabilă. Datorită faptului că raza de lumină este nevoită să treaca prin mai puţine lentile, imaginea formată pe senzor este de o calitate mult mai ridicată ca cea formată dintr-un obiectiv normal ,cu zoom.

În general obiectivele prime au parte de o deschidere mult mai largă a diafragmei asigurând astfel posibilitatea de a fotografia şi pe lumină slabă fără a apărea mari probleme.

Un exemplu renumit de peste 30 de ani este obiectivul Nikkor 50 1.8 AF-D, obiectiv care şi astăzi face furori în rândul pasionaţilor de fotografie, nelipsind din geanta acestora. Preţul obiectivului este foarte mic, fiind astfel accesibil tuturor oferind o calitate ridicată.

Obiectivele prime sunt deseori folosite alături de teleconvertoare reuşind să se creeze combinaţii perfecte pentru diverse genuri ale fotografiei. Un astfel de exemplu poate fi asocierea unui teleobiectiv prime (300 f/2.8) cu un teleconvertor (1.5x) rezultând astfel o focală de 450mm şi o deschidere a diafragmei de f/4.2.

În concluzie obiectivele prime sunt indispensabile datorită calităţii superioare ce o oferă, fiind astfel deseori folositela mai multe genuri ale fotografiei, în special la portrete. În cazul în care obiectivele prime sunt folosite în acest gen al fotografiei rezultatele vor fi uimitoare datorită bokehului cremos creeat şi a calităţii oferite.

2. Teleobiectivele:

Teleobiectivele sunt obiective cu focală lungă menite să mărească dimensiunile subiectului, fiind astfel ideale la portrete, evenimente sportive şi wild-life. Construcţia teleobiectivelor este diferită de cea a obiectivelor prime, grupul de lentile ce aproprie fiind aşezat între senzor (capătul interior al obiectivului) şi diafragmă, fiind urmat de un alt grup de elemente aflat în partea frontală a obiectivului, asigurând o imagine clară, focalizată.

Fenomenul de “mărire” a imaginii apărut la teleobiective este creeat datorită scăderii unghiului de cuprindere pe parcursul măririi distanţei focale. Distanţa focală este cea care defineşte un teleobiectiv, creându-se astfel două categorii, obiective tele şi obiective super-tele.

Obiectivele tele sunt cuprinse între distanţa focală de 100mm şi 300mm, fiind printre cele mai populare în rândul fotografilor. Obiectivele super-tele sunt cele cu distanţa focală mai mare de 300mm fiind folosite în special de fotografii oficiali ai evenimentelor sportive şi de pasionaţii de wild-life, datorită distanţei foarte mari între subiect şi fotograf.

Teleobiectivele pot fi combinate de asemenea cu teleconvertoare sau pot fi chiar obiective prime (teleobiectiv cu distanţă focală fixă) obţinând rezultate foarte bune de o calitate ridicată.

În cazul în care teleobiectivele sunt folosite alături de teleconvertoare este important să se realizeze o selecţie strictă datorită calităţii cerute pentru a obţine imagini clare fără aberaţii cromatice chiar şi după “mărirea” distanţei focale realizate de teleconvertor.

Astfel, teleobiectivele sunt ideale pentru fotografierea evenimentelor sportive, pentru realizarea portretelor şi a fotografiilor wild-life, permiţându-vă să vă apropriaţi foarte mult de subiect fără a vă pune în pericol viaţa sau aparatura.

3. Obiectivele wide-angle, ulta-wide-angle şi fisheye:

Obiectivele wide-angle şi ultra-wide-angle sunt definite de o distanţă focală mai scurtă faţă de restul obiectivelor existente. Acest lucru prezintă un unghi mult mai mare de cuprindere şi creează perspective diferite ale aceloraşi subiecte.

Fenomentul de distorsiune existent la obiectivele WA (wide-angle) şi UWA (ulta-wide-angle) este foarte popular în rândul fotografilor de la diferite evenimente creându-se perspective interesante ce ofera imaginilor un caracter aparte, unul mai special.

În funcţie de senzorul aparatului de fotografiat pe care este ataşat un obiectiv WA sau UWA, distanţa focală poate varia. De exemplu pe un aparat de fotografiat cu senzor fullframe un obiectiv de 8 mm ataşat, va avea tot 8 mm, însă dacă este adăugat unui alt aparat cu senzor de 1.5x unghiul de cuprindere scade, distanţa focală devenind 12 mm.

Obiectivele wide-angle pot fi astfel folosite pentru fotografierea peisajelor, oferindu-vă un unghi foarte mare de cuprindere şi o calitate mult mai ridicată de cea a unui obiectiv all around.

Obiectivele fisheye reprezintă o subcategorie a obiectivelor wide-angle, trecând însă în extrem, unghiul de cuprindere fiind foarte mare. Obiectivele fisheye sunt renumite datorită distorsiunilor creeate şi a unghiului larg de curprindere, creându-se deseori imagini aproximativ circulare.

Aceste obiective sunt folosite în mai multe genuri ale fotografiei şi în special în momentele în care este nevoie de o nouă perspectivă, dând frâu liber imaginaţiei creeatoare.

4. Obiectivele macro:

După cum este şi numele obiectivele de acest tip sunt ideale pentru macrofotografiere. Obiectivele macro permit fotografului să se aproprie cât mai mult de subiectului fotografiat, creând, în funcţie de distanţa minimă de focus, un anumit raport de mărire.

Raportul de mărire se calculează în funcţie de distanţa minimă de focus şi distanţa focală a obiectivului. Astfel, în cazul în care doriţi să achiziţionaţi un obiectiv dedicat macro este important să acordaţi atenţie distanţei minime de focus.

Distanţa minimă de focus se poate micşora ataşând inele macro sau un inel inversor, abordându-se astfel mai multe tehnici de macro fotografiere printre care se regăseşte şi metoda obiectivului întors. Această metodă este avantajoasă datorită costurilor reduse însă nu oferă rapiditatea unui obiectiv dedicat macro ce are şi autofocus.

Obiectivele macro se pot împărţi în mai multe cateogorii în funcţie de distanţa focală. Obiectivele macro aflate între 50-60 mm sunt folosite pentru a fotografia obiecte mici şi foarte mici, cele între 90-105 mm sunt folosite pentru fotografierea micilor insecte, iar cele peste 130 mm sunt folosite pentru a fotografia insecte mai mari sau chiar mici reptile.

Astfel, obiective dedicate macro sunt deseori combinaţii între obiective prime şi telephoto asigurând în permanenţă o distanţă minimă de focus ce vă permite aproprierea de anumite insecte sau obiecte fotografiate fără a interveni cu alte accesorii precum inelele macro şi cele inversoare.

5. Obiectivele all-around:

Obiectivele all-around sunt cele folositoare în majoritatea situaţiilor. Termenul “all-around” reprezintă faptul că acoperă o largă plajă focală ce vă permite atât să fotografiaţi peisaje cât şi să utilizaţi capătul tele pentru a mări subiectul.

Existenţa unui obiectiv all-around în geanta fotografică reprezintă un mare avantaj şi o mare economie de spaţiu, însă calitatea acestuia lasă de dorit în majoritatea cazurilor.

Din cauza faptului că plaja focală este foarte mare şi variaţia de la capătul wide la cel tele este de mulţi milimetri apar diferite “defecte” ce afectează imaginile. Spre exemplu un obiectiv all-around 18-270mm va fi aproape inutilizabil la capătul tele datorită faptului că aberaţiile cromatice vor fi cu siguranţă prezente.

Acest lucru nu este generalizat însă se regăseşte la majoritatea obiectivelor all-around ai căror producători nu acordă atenţie calităţii elementelor de sticlă, ci doar “zoomului” menit să impresioneze.

Obiectivele all-around nu sunt deloc rele, sunt chiar perfecte pentru pasionaţii ce fotografiază în vacanţe sau cei ce nu doresc să poarte mai multe obiective în geantă, însă nu sunt ideale dacă doriţi să obţineţi fotografii de o calitate ridicată încă de la început.

6. Obiectivele tilt&shift:

Obiectivele tilt&shift sunt obiectivele ce permit mişcarea unei anumite părţi a acestora, permiţând astfel o corecţie a perspectivei. Acest lucru este necesar în special în cazul în care se fac portrete sau fotografii de arhitectură deoarece distorsiunile pot schimba în totalitate perspectiva subiectului.

În cazul fotografiilor cu model unele parti ale corpului vor iesi în evidenţă, vor fi mărite în cazul în care se folosesc obiective normale, însă în cazul în care este folosit un obiectiv tilt&shift distorsiunile vor fi înlăturate.

În cazul în care sunt fotografiate clădiri schimbarea perspectivei va afecta modul în care va fi văzută clădirea, modificându-i anumite proprietăţi care de obicei ar scoate-o în evidenţă. Astfel, dacă se va folosi un obiectiv tilt&shift aceste distorsiuni nu vor mai exista şi se va obţine o imagine clară, corectă din punct de vedere al perspectivei.

Astfel, aceste obiective sunt ideale în situaţii în care este important ca subiectul să fie transpus exact ca în realitate, evitându-se astfel distorsiunile şi schimbările perspectivei ce modifică proprietăţile subiectului.

Te-ar mai putea interesa şi:

• Prizonier în propriul corp
• Jurnal al eternităţii
• Transformare simultană
• Promoţii foto ale lunii septembrie
• Trăind la înălţime

Dacă ţi-a plăcut acest articol trimite-l mai departe!