A.Dragos Photography » Păsări

Urmărind natura : Berzele

A.Dragos — Tue, 18 May 2010 21:01:36 +0000

Berzele sunt păsări acvatice cu gâtul lung din familia Ciconiidae, care trăiesc în regiunile calde ale lumii precum mlaştini, marginea bălţilor, delte ale unor fluvii, etc. Datorită mediului în care trăiesc berzele se hrănesc cu broaşte, peşti, alte mici păsări sau mamifere ce pot fi prinse cu uşurinţă.

Berzele sunt răspândite în aproape toate zonele globului fiind nişte păsări foarte populare care atrag asupra lor foarte multe priviri. De cele mai multe ori berzele au stârnit şi creearea mai multor legende precum cea a aducerii copiilor pe lume, fiind o metodă perfectă de a atrage admiraţia tuturor oamenilor, indiferent de vârstă.

Aceste păsări îşi construiesc cuiburile pe la mijlocul primăverii, alimentându-se cu toate lucrurile necesare din câmpii şi locuri deschise foarte umede. Cuiburile sunt construite pe coşurile caselor, turnurile bisericilor, stâlpii de electricitate dar şi pe acoperişurile plane.

Toamna berzele europene zboară în stoluri către Africa iar primăvara au obiceiul de a se întoarce exact în acelaşi loc în care au avut cuibul abandonat cu şase luni în urmă.

În timpul acestei mari migraţii berzele comunică între ele cu ajutorul unor sunete emise prin repetate lovituri de cioc, reuşind astfel a se localiza mult mai uşor.

Berzele pot fi recunoscute foarte uşor după mărimea lor şi după ciocul ascuţit, portocaliu, şi partea posterioară neagră, putând astfel fi văzute de la distanţe foarte mari.

Te-ar mai putea interesa şi:

De veghe asupra nopţii

A.Dragos — Sat, 15 May 2010 21:35:37 +0000

În spatele unui artefact suprem noaptea alături de-al său mister se-ascund creând un întunecat aspect al întregii lumi. Coborând din cer sub forma unui simplu vis noaptea capătă un contur magic devenind o cale unică de a te transpune în eternitate sub forma unei stele ce niciodată nu va muri.

Există astfel oameni ce cred în stele, oameni al căror viitor e strâns legat de acestea, toţi călătorind către un traseu al nemuririi şi a sentimentelor supreme.

Orice respingere a norocului adus de stele reprezintă un pas către pătrunderea într-un coşmar al efemerităţii, ajungând să trăieşti o întreagă viaţă doar pentru a veghea asupra nopţii…

Te-ar mai putea interesa şi:

Privire de ansamblu

A.Dragos — Wed, 28 Apr 2010 21:01:03 +0000

Dorind a cunoaşte tot mai mult despre lumea din jur, despre universul ce te înconjoară, o privire de ansamblu îţi va oferii tot ce îţi doreşti, reuşind astfel a cunoaşte lucrui care până atunci îţi erau ascunse văzului.

Această privire asupra întregului orizont este reprezentată defapt de puterea de a cunoaşte mai mult şi de a redescoperi clipe de neuitat din trecut.

Tot acest efort de a readuce trecutul în prezent şi apoi a-l transpune în viitor ilustrează puterea de a te cunoaşte mai bine şi de a-ţi descoperi caracterul ascuns în spatele unor etichete.

Te-ar mai putea interesa şi:

Puterea de a învinge

A.Dragos — Thu, 15 Apr 2010 21:01:28 +0000

În momentul în care o nouă etapă a vieţii aşteaptă să fie parcursă, tendinţa de a o privi subiectiv devine puternică, totul transformându-se într-o luptă cruntă cu sufletul tău, dovedindu-se astfel a fi doar o urmare a propriului destin.

Toată puterea necesară pentru depăşirea acestei noi etape a vieţii ilustrează chiar tăria de caracter, tărie ce va reuşi să te îndrume cu uşurinţă în această cale a destinului.

Dovedind prezenţa unui caracter special şi a unui suflet purificat de noua etapă a vieţii ajungi să te transformi cu uşurinţă într-o altă persoană al cărei ţel va fi total diferit, reuşind astfel deseori să evadezi din această nouă realitare într-o fantezie creatoare, plutind într-o lume a viselor, a propriei tale imaginaţii.

Te-ar mai putea interesa şi:

Frenezia primăverii

A.Dragos — Tue, 13 Apr 2010 21:01:11 +0000

Aruncând privi măreţe asupra orizontului constatăm cu uşurinţă o oarecare schimbare a întregului univers în care ne aflăm. Această schimbare este realizată de un nou mediu ambiental în care vom trăi, mediu strâns legat cu sentimentele şi trăirile noastre.

Astfel, fiecare clipă petrecută aici va fi într-o puternică legătură cu al nostru suflet, având un impact puternic asupra fiecărei fapte ce o vom realiza.Această frenezie este datorată tuturor acestor schimbări ce au intervenit asupra universului ce ne înconjoară, reprezentând amprente ale noului anotimp, ale primăverii.

Te-ar mai putea interesa şi:

Urmărind natura : Codobatura

A.Dragos — Sat, 10 Apr 2010 21:01:17 +0000

Codobatura este o pasăre de dimensiuni mici ce provine din familia Motacillidelor, denumirea sa în limba latină fiind Motacilla alba. Această pasăre trăieşte pe arii extinse, regăsindu-se atât în Europa cât şi Asia şi nordul Africii pe aproape toată durata anului.

În funcţie de zona în care se află codobaturile stau în Asia doar vara, în Africa doar iarna, iar în Europa şi Japonia pe toată durata anului, fiind o atracţie în toate parcurile de pe aceste teritorii.

Datorită faptului că este o pasăre insectivoră preferă zonele cu câmp deschis în aproprierea cărora se află lacuri şi râuri, găsindu-şi astfel hrana mult mai uşor.

Codobatura este o pasăre de dimensiuni mici, având până la 19 centimetri lungime şi 24 de grame greutate. Coloritul codobaturii este unul destul de special, având pieptul, partea laterală a capului şi spatele albe, iar bărbia, gâtul, şi creştetul negre. Deasemenea există şi codobaturi cu un colorit diferit specific zonelor şi climei în care trăiesc, un exemplu fiind codobatura galbenă, cea care trăieşte în Africa.

Codobaturile sunt răspândite pe un areal de peste 10 milioande kilometrii pătraţi, numărul exemplarelor fiind foarte mare, neexistând pericolul încadrării pe “lista roşie”1 a păsărilor . Populaţia codobaturilor din Europa şi restul zonelor de răspândire este stabilă, pasărea cuibărind chiar şi în structuri create de om, adaptându-se cu uşurinţă la noul mediu urban în care trăiesc.

Numele acestei păsări provine de la balansarea cozii în momentul zborului, motivul fiind transmiterea unor semnale altor codobaturi fiind un mijloc de anunţare a pericolului. Hrana codobaturilor este compusă din insecte şi mici vertebrate, motiv pentru care zonele în care trăiesc sunt mlăştinoase sau foarte aproape de apă.

Codobatura este monogamă, apărându-şi singură ouăle şi puii. Sezonul de cuibărire este din aprilie până în august, cuibul fiind construit de ambele sexe fiind depuse în medie 4-6 ouă. Ambii părinţi clocesc ouăle şi acestea eclozează după doar 12-16 zile, dând viaţă unor fiinţe de o adevărată splendoare.

Te-ar mai putea interesa şi:

Portretul unei vietăţi

A.Dragos — Sun, 28 Mar 2010 09:01:13 +0000

Privind către finiţe din ce în ce mai mici în această lume dominată de o măreţie a cărei amprentă este puternic vizibilă, constaţi cu uşurinţă importanţa acestora pentru întreaga natură şi faptul că ilustrează puterea acesteia. Toate aceste imagini ale unor fiinţe inocente creează un album al naturii, o enciclopedie ce reliefează grandoarea acesteia şi puterea de a depăşi greutăţile ce au testat întreaga Terră.

Datorită puterii de regenerare, natura poate fi considerată un univers unic, ce nu poate fi replicat nici de cele mai noi tehnologii, rămânând pentru o lungă perioadă de timp sursa de viaţă a pământului. Această “titulatură” transpune întreaga natură alături de ale sale fiinţe într-o arie divină ce-i asigură atât măreţia cât şi influenţa asupra universului

Te-ar mai putea interesa şi:

Urmărind natura: Guguştiucul

A.Dragos — Tue, 23 Mar 2010 22:01:52 +0000

Guguştiucul este o pasăre sedentară din familia Columbidae, asemănându-se foarte mult cu porumbelul des întâlnit peste tot în lume, dar şi cu cel sălbatic. Are penajul cenuşiu-brun şi prezintă în jurul gâtului o dungă neagră ce îl diferenţiază mult faţă de speciile de porumbei, fiind astfel mult mai uşor de recunoscut pe baza acestui indiciu.

Guguştiucul poate atinge dimensiuni de până la 30 centimetri, fiind una dintre cele mai mari păsări întâlnite în parcuri. Acesta provine din Asia Mică, însă la începutul secolului al 20-lea o colonie foarte mare a invadat Europa, stabilindu-se pe întreg teritoriul acesteia. Guguştiucii deţin un spirit posesiv, apărându-şi teritoriile bine marcate ale unei familii, purtând astfel deseori lupte cu reprezentaţii celorlaltor colonii.

Cuibul lor se află în copaci la o înălţime foarte mare, în timp ce cuibul porumbeilor este pretutindeni, atât în construcţii vechi cât şi în poduri şi balcoane, neexistând practic niciun loc în care să nu-şi facă simţită prezenţa.

Datorită împărţirii habitatului cu alte păsări printre care se numără şi cele răpitoare, puii sunt ţinuţi la adăpost în locuri greu de găsit. Guguştiucul cuibăreşte aproape tot timpul anului, incubaţia durând 14-15 zile, puii urmând a fi hrăniţi cu o secreţie generată de guşa părinţilor.

Te-ar mai putea interesa şi:

Priviri asupra prăzii

A.Dragos — Mon, 22 Mar 2010 22:01:31 +0000

Observând urme de mişcări în zare, orice fiinţă tinde să verifice originea acesteia, adulmecând uşor un miros vag de prada, luând imediat decizii crunte ce au a le salva viaţa, pentru o lungă perioadă de timp. Aceste priviri aruncate asupra prăzii destăinuie caracterul puternic al celui ce vânează, creându-se astfel legătura esenţială ce stă la baza lanţului trofic, între vânat şi vânător.

Încercând a scăpa din mâinile prădătorului de cele mai multe ori vânatul este transpus în situaţii greu de imaginat, ieşind astfel din tiparul clasic în care vântorul reuşeşte să-şi ducă misiunea cu uşurinţă până la capăt. Toate privirile, toate gândurile din acele clipe transportă fiinţele într-o altă lume, pentru câteva secunde fiind simple proiecţii al căror scop este unul singur, acela de a trece cu uşurinţă de acest obstacol al vieţii.

Te-ar mai putea interesa şi:

Căutarea unui nou început

A.Dragos — Sun, 21 Mar 2010 22:01:03 +0000

Noul început reprezintă întotdeauna o nouă şansă, şansa de a realiza ceva ce în viaţa anterioara ţi-a fost imposibil, noile ţeluri fiind cele ce îţi vor dicta drumul pornit în aceste univers proaspăt descoperit. Această nouă cale descoperită, acest nou univers ilustrează calea de eliberare dintr-o lume mercantilă, ajungând într-o proiecţie a acesteia, luând cu tine doar ce-a fost bun, lăsând răul în urmă.

Astfel, ajuns în acest univers de unde vei reîncepe a trăi, realizezi că lumea ce te înconjoară lipsită de rău este o simplă iluzie, un simplu vis ce reliefează faptul că acest lucru este imposibil în aceeaşi socieate neschimbată.

Această constatare te face să meditezi la ceea ce a fost acordând importanţă drumului de întoarcere, considerându-l în acest moment singura salvare de această lume ireală, produs al minţii tale.